Eseuri

Carte:
Eseuri
Autor:
Albert Camus
Editura:
Editura Univers, 1976
Descriere:
12 x 19 cm, 392 pagini, stare bună, coperta şi cotorul cu urme de uzură, antologie, traducere, note de Modest Morariu, coperta de Radu Şteflea
Note:
Antologia de faţă are la bază o selecţie de eseuri apărute în 1965 la Editura Gallimard în două volume, la care s-au adăugat unele scrieri, considerate de Modest Morariu, esenţiale pentru înţelegerea gândirii lui Camus, precum şi fragmente din interviuri, menite să ilustreze modul în care scriitorul francez se percepea în raport cu societatea şi ceilalţi creatori din epocă. Dintre titlurile incluse în volum amintim: Reflecţii despre ghilotină, Prometeu în Infern, Exilul Elenei, Artistul în închisoare, Întâlniri cu Andre Gide, toate aceste teme relevând opţiunile valorice şi identitare ale marelui romancier, dramaturg și filozof francez, reprezentant de seamă al existențialismului
Preţ:
7 ron

COD: A/ST/TAV4/009

Magda Isanos, Drumul spre Eleusis

Carte:
Magda Isanos, Drumul spre Eleusis
Autor:
Horea Bădescu
Editura:
Editura Albatros, Colecţia Contemporanul nostru, 1975
Descriere:
13 x 20 cm, 122 pagini, stare bună, coperta de Gh. Marinescu
Note:
Magda Isanos (n. 17 aprilie 1916, Iași – d. 17 noiembrie 1944, București) a fost poetă, prozatoare și publicistă, soţia lui Eusebiu Camilar. Debutează în 1932, cu versuri în revista Licurici a Liceului de băieți ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Chișinău. Continuă să publice în Viața Basarabiei, devine colaboratoare a revistei Însemnări ieșene. Paralel publică în Cuget moldovenesc, Pagini basarabene, poezii ca: Dorința, Grădinărie, Atavism, Toamnă, Caisul, Cuvîntul Evei,  și altele.
Sub semnătura sa au apărut mai multe volume de versuri, majoritatea postume:
1943: Poezii – Iași
1945: Cântarea munților – București
1946: Țara luminii – București
1955: Versuri – București
1964: Versuri – București
1989: Confesiuni lirice – Chișinău
1996: Poezii/Poésies- ediție bilingvă română-franceză, traducere de Elisabeta Isanos – București
Deşi dispărută mult prea devreme, Magda Isanos a lăsat o operă valoroasă, apreciată şi în prezent. Poemele sale de dragoste sânt redescoperite generaţie după generaţie, fără a-şi pierde prospeţimea, în timp ce poeziile în care îşi anticipează sfârşitul prematur sunt de o sensibilitate copleşitoare. Cîteva versuri din creaţia poetei:

Sărută-mi ochii grei de-atâta plâns,
Doar sărutarea ta ar fi în stare
Să stingă focul rău ce i-a cuprins,
Să-i umple de iubire şi de soare.

Sărută-mi gura, buzele-ncleştate
Ce vorba şi surâsul şi-au pierdut.
Îţi vor zîmbi din nou înseninate
Şi-ndrăgostite ca şi la-nceput.
(Sarută-mă )

Vreau, suflete, sã mã dezbar de tine
si sã trãiesc ca pomii de pe vale,
cu flori în locul gândurilor tale,
o viatã fãrã rãu si fãrã bine.
(Vis vegetal)

Doamne, n-am isprãvit
cântecul pe care mi l-ai şoptit.
Nu-mi trimite îngeri de gheatã şi parã
în orice sarã.
…
Oamenilor voiam sã le las
sufletul meu, drept pâine la popas,
drept pãsune, livadã si cer.
Tuturor acelora care nu mã cer
si nu mã cunosc, am vrut sã le fiu
o candelã pentru mai târziu.
…
Atunci au venit îngerii si m-au chemat.
Doamne, nu pot pleca, n-am terminat!
Deschide colivia, fã sã zboare
cântecele mele nerãbdãtoare.
(Doamne, n-am isprãvit)

M-am copt asemeni spicelor şi-aştept
sã vie secerisul şi sã cad
într-un hambar de scândurã de brad,
în care stai cu mâinile pe piept.

Si, iatã, de nimica rãu nu-mi pare,
la gândul cã m-apropii de-acel ceas,
ca de iubirea câtã mi-a rãmas
necheltuitã-n suflet, şi de soare.
(Cântecul deşertăciunii)

Dar să-l lăsăm pe poetul Horia Bădescu să o descrie pe Magda Isanos, aşa cum doar poeţii adevăraţi ştiu să o facă:

„Şi pe ea, ca pe antica străbună (Sapho- n.n.), a stăpânit-o cu patimă cineva. Şi ei i-a fost hărăzită singurătatea fără scăpare şi sfâşierea înăbuşită a plângerii. Şi ei i-a sărutat pleoapele în somn îngerul cu buze de gheaţă. Trupul de râu i l-au clătinat dimineţile şi amurgurile l-au purtat pe braţe. Şi din toate cuvintele îngenunchiate în cortul tăcerii s-a alcătuit sub vama somnului acest portret de predestinare: cu dulci palori de fildeş şi de lună/ … Cu ochii adânciţi şi arzători, / pe care pleoape-ostenite s-au lăsat/ ca două vinete petale-a unei flori.”

Preţ:
15 ron

COD: A/mj/s2/003

Elemente eminesciene în poezia lui A. Vlahuţă

Carte:
Elemente eminesciene în poezia lui A. Vlahuţă
Autor:
Gr. Scorpan
Editura:
Editura *, Iaşi, Tip. Albina romînească, 1937
Descriere:
13 x 20 cm, 210 pagini, stare bună, cca 1 cm din cotor deslipit
Note:
Grigore Scorpan, lingvist, critic literar, bibliotecar la Iaşi, a activat în perioada interbelică, remarcându-se ca un specialist serios, modest, ale cărui opinii, fie că erau exprimate în cadrul unor conferinţe, fie că erau adunate între coperţile unor reviste ori studii de sine stătătoare, erau respectate. A publicat în Viaţa Românească, Minerva, Revista critică, Însemnări ieşene, Cetatea Moldovei, etc.
Să enumerăm câteva dintre studiile realizate de autor: Ediţiile lui Creangă (1929), Valoarea simbolică a poemei „Luceafărul” (1936), Academia Mihăileană şi curentele literare ale vremii (1936), Forme dialectale în poezia lui Eminescu (1937), Graiul meglenit (1934).
Elemente eminesciene în poezia lui A. Vlahuţă este volumul I dintr-un proiect mai amplu dedicat poetului naţional, întitulat Influenţa lui Eminescu în poezia romînească şi este structurat pe două părţi, prima întitulată Expresia sentimentelor, secunda, cu titlul Elemente formale. Prima parte are cinci capitole: Poezia erotică subiectivă, Poezia erotică obiectivă, Poezia socială, Poezia filosofică, Elemente descriptive, evident fiind subliniată abordarea similară a temelor, manifestarea poetică a trăirilor, etc. În Elemente formale autorul se referă la vocabular, vers, rimă, ritm, valoarea asociativă a termenilor, simbolismul acestora, la acele elemente comune care se regăsesc în poeziile celor doi.
Mare parte din scrierile lui Scorpan gravitează în jurul lui Eminescu, pe care îl consideră geniul poeziei autohtone, iar Vlahuţă este investit cu titlul de cel mai de seamă continuator al operei eminesciene, dintr-un lung şir de emuli. În opinia sa, această poziţionare îi era recunoscută lui Vlahuţă atât de confraţi, cât şi de criticii literari, iar această etichetă nu era una persiflatoare, din contră onorantă, un fel de recunoaştere a talentului său, chiar dacă opera sa este tributară maestrului. Scorpan îi recunoaşte meritele, talentul, sensibilitatea, elementele de originalitate, arătând totodată că diferenţa dintre maestru şi ucenic constă în aceea că Vlahuţă nu a reuşit să se ridice la nivelul predecesorului în materie de abordare filosofică a temelor tratate, de înţelegere profundă a complexităţii lumii şi a existenţei umane. Mai mult, consideră că Vlahuţă a avut un rol important în promovarea operei eminesciene, prin aceea că propia operă era mai uşor înţeleasă de lectorii vremii şi astfel, într-o ordine oarecum nefireasă, l-a făcut mai accesibil pe Eminescu publicului larg.
În finalul introducerii la acest volum, Gr. Scorpan sintetizează obiectivul pe care şi l-a propus: cei care au abordat tema înaintea sa, au încercat să sublinieze fondul de idei şi sentimente, comun ambilor poeţi. În studiul de faţă, pornind dela acest fond comun, am încercat să scoatem în evidenţă felul cum Vlahuţă,- găsind în poezia lui Eminescu expresia propriilor sale sentimente,- a împrumutat şi adaptat elementele eminesciene.
Două exemple, doar, din poezia lui Vlahuţă care amintesc de Eminescu:

Malul somnoroasei gîrle
Plin e noaptea de poveşti.
Focul lumilor cereşti
În oglinda ei s-asvîrle.
(Nu căta)

A fost să mi te-arăţi în cale,
Asupră-mi ochii blînd să-ţi pleci,
În farmecul privirii tale
Durerile să mi le-neci.
(În fericire)

COD: D/ST/J1/035

Divagări (in)utile

Carte:
Divagări (in)utile
Autor:
Irina Petraş
Editura:
Editura EIKON, 2012
Descriere:
15 x 20 cm, 300 pagini, stare foarte bună, semnătura deţinătorului, coperta şi ilustraţia copertei, supracacopertei de Laura Poantă
Note:
Volumul reuneşte răspunsuri la achete şi chestionare iniţiate de reviste literare, interviuri, eseuri, toate având ca numitor comun viaţa şi literatura post-decembristă. Paginile sunt străbătute de o notă de sinceritate, autoarea militând pentru recunoaşterea valorii, dincolo de episoadele ori conjuncturile politice. În acelaşi timp, izvorând poate din doctrinele creştine, Irina Petraş adoptă o atitudine calmă, pacifistă în raport cu diverse teme ce pot genera dispute fără a evita însă să-şi spună părerea, amintind totuşi că uneori criticii, mai marii zilei, se pot înşela asupra valorii unuia sau altuia dintre cei aflaţi în vizor însă Timpul repară de regulă greşelile oamenilor până la urmă. O idee contestată de unii confraţi ai distinsei autoare, care o consideră un paravan în spatele căruia se ascund şi îşi joacă rolurile meschine nulităţile.
Din sumar: Despre corectitudine politică, Fragmente despre patriotism, Despre premiile literare, Despre revistele literare, Literatura cibernetică, etc.
Preţ:
15 ron

COD: D/ST/J1/036

Poezii şi articole

Carte:
Poezii şi articole
Autor:
Andrei Mureşanu
Editura:
Editura pentru literatură, 1963
Descriere:
13 x 20 cm, 236 pagini, stare bună, coperta de Ilie Gheorghe, ediţie îngrijită şi prefaţată de D. Păcurariu, prefaţa autorului la ediţia de poezii din 1862.
Note:
Din punctul de vedere al creaţiei lui Mureşanu volumul este structurat astfel: Poezii ocazionari, Versuri şi imitări de fabule şi istorioare în metru, Articole. Evident, Andrei Mureşanu este cunoscut mai ales pentru poezia Un răsunet, care pusă pe note de Anton Pann a devenit Imnul revoluţionarilor români transilvăneni de la 1848, iar după 1990, Imnul naţional al României.
Dincolo de activitatea poetică şi cea revoluţionară, Mureşanu a fost şi un gazetar interesant, care poate fi descoperit în paginile acestui volum şi, odată cu el, o parte din realităţile lumii româneşti ale epocii.
Preţ:
12 ron

COD: a/st/s/039