Soarta unui om
Autor:
Mihail Şolohov
Editura:
Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1961, ediţia a IV-a, după ediţia rusească din 1957
Descriere:
11×16 cm, 78 pagini, stare bună. Are semnătura, data şi locul primei cumpărări, coperta de Roni Noet, traducerea de Marcel Gafton şi Lucian Renert
Note:
Un miniroman de marele scriitor rus Şolohov, a cărei acţiune-naraţiune are loc în aceleaşi fermecătoare ţinuturi ale Donului, locaţie în care sunt descrise marile destine ale operei şolohoviene. Dacă ar fi scris doar Donul liniştit- cu al său Grigori Melehov, omul care ne deschide ochii în faţa a ceea ce înseamnă să trăieşti dragostea, războiul şi revoluţia la superlativ şi să nu găseşti soluţii oricât de mult ai încerca, şi Şolohov şi-ar fi găsit un loc de cinste în marea familie a scriitorilor de pretutindeni.
Şi Soarta unui om urmează linia caracteristică a prozei autorului şi, în mare măsură a unei întregi generaţii de scriitori din fostul spaţiu al URSS, reliefând cu măiestrie destinele unor oameni simpli pulverizaţi de dramele războaielor mondiale care au marcat secolul trecut întreaga omenire.
Cărţile lui Şolohov merită citite şi pentru simplul fapt că sunt printre cele mai reuşite manifeste anti-război din întreaga literatură sovietică iar omul contemporan, indiferent când îşi defineşte contemporaneitatea, uită prea uşor că cea mai de preţ comoară a omenirii e pacea.
Preţ:
9 ron
s t o c e p u i z a t
Poate autorul comentariului e un pic confuz, ori fraza este putin stufoasa cand spune ”Şolohov şi-ar fi găsit un loc de cinste în marea familie a scriitorilor de pretutindeni”. Solohov ocupa un loc de MARE cinste, este unul din cei patru scriitori sovietici (?!) care au luat premiul Nobel pentru literatura !
ApreciazăApreciază
Poate sunt un pic confuz, dar am scis asa:
” Dacă ar fi scris doar Donul liniştit- cu al său Grigori Melehov, omul care ne deschide ochii în faţa a ceea ce înseamnă să trăieşti dragostea, războiul şi revoluţia la superlativ şi să nu găseşti soluţii oricât de mult ai încerca, şi Şolohov şi-ar fi găsit un loc de cinste în marea familie a scriitorilor de pretutindeni.”
Adica era suficient.
ApreciazăApreciază